Monday, July 18, 2011

Alimente pentru creier



Este binecunoscut că alimentele pe care le consumăm acţionează asupra funcţiilor organismului nostru, implicit asupra activităţii cerebrale. Creierul este un organ „flămând”, celulele sale necesitând un aport energetic de două ori mai mare în comparaţie cu celulele altor organe. În acest sens, pentru a funcţiona eficient în timpul zilei, nivelul de energie trebuie ţinut la cote suficient de ridicate astfel încât să nu apară stări de stres sau de epuizare. De aceea, este important ca dieta pe care o adoptaţi să fie sănătoasă şi pentru creier.

Susţinerea creierului prin alimentaţie sănătoasă este cu atât mai importantă în perioada primăverii, când apare „astenia de sezon”, ne explică profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi, specialist în nutriţie.

“Creierul trebuie susţinut în această perioadă (aprilie) în mod special. Aliaţi în prevenirea “asteniei de primăvară“, pe lângă cele arătate, sunt şi coacăzele, care tonifică creierul, morcovul cu efecte de diminuare a oboselii fizice şi cerebrale şi stimulare generală a organismului.

Uleiul extravirgin de măsline autentic este indicat cu precădere primăvara pentru a menţine şi tonifia neuronii, ca şi migdalele dulci neprăjite, nesărate, neglazurate necesare sănătăţii creierului”, ne spune specialistul.
Mai jos avem o listă a acelor subtanţe necesare creierului şi o descriere a acţiunii acestora.

Carbohidraţii.

Glucoza este purtată de fluxul sangvin care irigă creierul şi produce energie. Acest zahăr din sânge este extras din carbohidraţii prezenţi în alimente precum cereale integrale, nuci, fructe, legume dar şi alte alimente bogate în amidon. Fiindcă celulele cerbrale au nevoie de o cantitate dublă de energie decât celelalte celule din organism, şi consumul de carbohidraţi din alimente trebuie să fie mai crescut.

Deşi în ceea ce priveşte carbohidraţii nu există o doză zilnică recomandată pentru consum, trebuie să ştiţi că aceştia se regăsesc în mai toate alimentele, dar în cantităţi mai mari în fructoză şi zahăr pudră, băuturile făcute din prafuri şi în bomboanele gumoase, dar şi în cerealele (cele din comerţ sunt pline de zaharuri, chiar şi cele care pretind că sunt cerealele integrale).

Însă, ATENŢIE! Consumul excesiv de hidraţi de carbon, în special zaharuri rafinate (cum ar fi siropul de zahăr sau porumbul), poate provoca obezitate, diabet de tip 2 şi cancer.
Grăsimile.

Pentru stimularea şi creşterea celulelor sănătoase, creierul „cere” acizi graşi, care pot fi obţinuţi numai din alimente. Acizii graşi Omega 3 se găsesc în alimente precum peştele, legume cu frunze verzi, nucile. De asemenea, acizii graşi Omega 6, şi ei foarte importanţi pentru buna funcţionare a creierului, se află în seminţele de floarea-soarelui, porumb, seminţele de susan şi alte plante oleaginoase.

În cazul în care ignoraţi consumul de alimente bogate în acest fel de grăsimi sănătoase, creierul îşi pierde din capacitatea cognitivă, iar memoria are la rândul ei de suferit.


Proteinele.

Aminoacizii din proteine sunt esenţiali pentru stimularea cerebrală deoarece e sunt responsabili pentru realizarea conexiunilor la nivelul creierului. În afară de furnizarea de proteine, aminoacizii mai au un rol important, şi anume acela de a calma creierul, de a-l stimula şi de a-i oferi energie.

Proteinele complete conţin toţi aminoacizii necesari unei minţi ascuţiteşi se află în alimente precum peşte, carne, brânză, ouă. Unii aminoacizi se mai află, în cantităţi mai reduse, în cereale, legume şi nuci.


Micronutrienţii.

Vitaminele şi mineralele sunt alte elemente prezente în alimente (dar şi în suplimentele alimentare) care stimulează creierul. Micronutrienţii ajută la menţinerea unui echilibru de oxigenare la nivelul creierului, eliminând radicalii liberi (acele particule puternic energetice care produc leziuni celulare).

Printre micronutrienţii importanţi pentru stimularea activităţii cerebrale se află antioxidanţii, vitamina E şi C, licopenul, luteina şi betacarotenul.
Apa. Să nu uităm că suntem 70% apă.

Moleculele creierului uman, la rândul lor, sunt formate în proporţie de 80% din apă, care este necesară pentru menţinerea unor membrane cerebrale sănătoase în vederea asigurării unei bune funcţionări a neurotransmiţătorilor.

Aşadar, o cantitate adecvată de apă previne suprasolicitarea creierului şi pierderea funcţiilor cognitive.

Cum să facem creierul productiv

Nutriţioniştii ne recomandă câteva moduri simple prin care putem să facem creierul să funcţioneze la capacitate maximă, să scăpăm de stress şi de stările de oboseală mentală.


Nu mai este niciun secret că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Cafeaua de dimineaţă este printre cele mai bune “trambuline” pentru creier, mai ales că efectele ei se fac simţite aproape instantaneu. Cafeina creşte capacitatea fizică şi mental, aşa că o ceaşcă de cafea dimineaţa nu strică nimănui. Asta este valabil în cazul în care nu aveţi interdicţie de la medic de a consuma băuturi cu conţinut de cafeină.
Profesorul Gheorghe Mencinicopschi avertizează: “Cafeaua pe stomacul gol nu înseamnă că aţi luat micul-dejun”
“Adulţii şi -mai grav – copiii şi adolescenţii, sar peste micul dejun. Tinerii îşi încep ziua cu o cafea şi o ţigară. Continuă eventual cu un preparat de tip fast-food (sandwitch, hamburger, hot-dog) fără valoare nutritivă, dar explodând de calorii goale (chiar şi 800 Kcal/porţie), în loc de apă beau băuturi tip cola, energizante, sucuri industriale pline de E-uri şi calorii, sau fără calorii, dar cu înduldtori chimid şi până târziu nu mai mănâncă aproape nimic. Seara, însă, “compenseazău totul cu alimente grele, indigested şi nehrănitoare. Ştiţi cum e asta? Ca şi cum am pune maşinii noastre dragi cel mai prost ulei de motor posibil de pe piaţă!”
Profesorul Mencinicopschi recomadă crononutriţia şi spune că alimentele pot ifi împărţite diurne şi nocturne.
“ Este astfel cunoscut cazul oului care dimineaţa are virtuţi nutriţionale deosebite (medicament), la prânz devine aliment obişnuit, iar seara este indigest. La fel portocalele, roşiile, morcovii, mazărea, fasolea, carnea, afinele, căpşunile. Sunt considerate alimente nocturne şi pot fi consumate seara: andivele, conopida, varza, ţelina, ridichile, cartofii, peştele, moluştele, merele, perele, bananele, nucile, migdalele”.
Iată şi un exemplu de mic dejun sănătos atât pentru minte, cât şi pentru corp, propus de prof. Gheorghe Mencinicopschi:
  • un aliment bogat în proteine animale, în grăsimi saturate şi mononesaturate: carne, ouă, brânză, unt (repet: nu se consumă toate la o masă, ci câte unul, în zile diferite din săptămână, cu excepţia oului, care poate fi consumat de către persoanele sănătoase împreună cu o altă proteină – ex: omletă cu şuncă);
  • un aliment bogat în proteine vegetale şi glucidecomplexe:pâine integrală;
  • băutură nealcoolizată: apă minerală naturală, ceai din plante medicinale, ceai verde sau negru, cafea fără lapte şi de preferinţă îndulcită cu puţin zahăr brun sau miere naturală.
Prânzul este o masă “cu probleme”, mai ales pentru cei care lucrează şi al căror serviciu nu le permite respectarea orelor de masă. Important este să ştiţi că, pentru o minte sănătoasă, de la masa de prânz nu trebuie să vă lipsească fructele sau legumele, pâinea integrală, şi preparatele care să conţină ou, pentru că gălbenuşul de ou este o bogată sursă de bilineurină, nutrient despre care s-a demonstrat recent că are capacitatea de a spori activitatea cerebrală, accelerând semnalele către nervii celulari cerebrali.


Chiar dacă timpul şi serviciul reprezintă piedici, ar fi bines ă ţineţi cont că un prânz copios este întotdeauna de preferat unei cine bogate.
Recomandate sunt preparatele din peşte, bogate în acizi graşi Omega 3, care dezvoltă materia cenuşie şi membranele cerebrale. Omega 3 mai are un rol important: acela de a menţine echilibrul emoţional şi de a consolida atitudinea pozitivă.

Iar dacă încheiaţi prânzul cu un iaurt, aţi asigurat producerea de neurotransmiţători şi astfel îmbunătăţirea semnalelor trimise către neuroni.
Nutriţionistul ne sfătuieşte ca, la prânz, să completăm dieta cu alimente bogate în proteine animale, cu un conţinut scăzut de lipide: carne de pasăre (pui, curcan, struţ, prepeliţă); alimente ce conţin proteine vegetale şi glucide complexe: linte, fasole, mazăre, fasole teci, morcov, vinete, broccoli, varză; o băutură nealcoolică: apă minerală naturală, ceai verde sau negru, cafea (1 ceaşcă preparată la filtru 150 mI).


Cina trebuie să fie cea mai “uşoară” masă a zilei, pentru că, dacă mâncaţi copios, nu numai organismul are de suferit, prin îngreunarea procesului digestiv, ci şi creierul.
“La această masă se pot servi proteine animale (peşte) şi legume. Orice consum de grăsimi, brânzeturi, amidonoase sau carne grasă va fi digerat greu, iar rezultatul va fi acela că nu vă veţi putea odihni bine, devenind astfel stresaţi”, spune profesorul Mencinicopschi.
Până la urmă, cheia constă, şi în cazul alimentelor bune pentru creier în moderaţie. Se spune că nimic nu dăunează dacă este făcut cu moderaţie.

primita pe email, nu stiu sursa
Share/Bookmark

0 comments:

Post a Comment