Saturday, July 23, 2011

Aproape totul despre vişine

Share/Bookmark

de Crenguţa Roşu

Chiar dacă succed în apariţia lor, pe suratele cireşe, vişinele nu sunt mai puţin preţioase decât ele. Specialiştii nutriţionişti ne sfătuiesc să ne bucurăm din plin de beneficiile vişinelor, consumându-le în stare proaspătă, ca atare, sau sub formă de suc.

Mai mult ca sigur vișinele reprezintă o sursă incontestabilă de substanțe nutritive, aşa cum atestă multiple cercetări. Au în compoziția lor apă (88,6 %), zaharuri, acizi, pectine, proteine, flavonoizi, antocianine, taninuri, precum şi un conţinut important de săruri minerale (potasiu, fier, fosfor, calciu, magneziu, cupru, zinc) şi vitamine (A, B1, B2, B9, C, E, PP etc.). Puterea energetică este de 50 calorii/100 g. De aceea pot fi consumate cu încredere în cazul anemiilor, pentru revitalizarea şi tonifierea organismului.

Vişinele sunt o sursă importantă pentru 17 compuşi din clasa antioxidanţilor. Aceştia sunt extrem de utili în prevenirea cancerului şi a bolilor cardiovasculare. De asemenea ajută la încetinirea procesului de îmbătrânire. Doi dintre aceşti antioxidanţi care există în vişine sunt kaempferolul şi quercetina, substanţe care sunt utilizate în suplimentele alimentare care îmbunătăţesc memoria, concentrarea şi vederea.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Michigan, Arizona şi de la laboratoarele Brunswick au efectuat un studiu pe persoane sănătoase în vârstă de 18-25 ani care au consumat vişine o anumită perioadă de timp. Testele au arătat creşteri semnificative la nivelul antioxidanţilor, în special al antocianinelor, substanţele ce asigură culoarea roşu închis a vişinelor. Ei au ajuns la concluzia că prezenţa acestor compuşi reduce inflamaţiile, influenţează favorabil tensiunea arterială şi insuficienţa cardiacă, contribuind şi la scăderea nivelului de colesterol. Ei încadrează vişinele în categoria „superfructelor”, deoarece ele pot reduce riscul de diabet de tip 2. Consumul a 300 g de vişine în fiecare zi poate reduce masa de grăsime de la nivelul abdomenului, adesea asociată afecţiunilor cardio-vasculare. Prin conţinutul lor, aceste fructe au un efect înviorător asupra digestiei şi, în plus, în caz de nevoie, pot servi ca purgativ pentru tratarea constipaţiei uşoare.

Proprietăţile antiinflamatorii, cele de prevenire a bolilor degenerative, cardiovasculare şi a cancerului, ale acestor fructe sunt datorate în mare parte antocianinelor. Acestea sunt de asemenea inhibitori ai durerii, acţionând similar medicamentelor nesteroidiene cum ar fi aspirina şi ibuprofenul. 20 de vişine conţin aproximativ 25 de miligrame de antocianine. Această cantitate este suficientă pentru a începărta o durere care este eliminată de 200 mg de ibuprofen (un comprimat de Advil).

Cura de vişine le este de ajutor şi diabeticilor datorită vitaminei E şi fructozei. Consumul acestor fructe nu este însă recomandat persoanelor cu aciditate gastrică mare. De asemenea, persoanele pletorice şi cele care suferă de obezitate pot consuma cu încredere aceste fructe pentru ajutorul oferit prin curăţirea organismului de toxine şi grăsimi, precum şi pentru starea de prospeţime şi vigoare care este oferită de ele.

Datorită efectelor antiinflamatorii pe care vişinele le au, ele ajută, alături de alte remedii, la vindecarea artritelor, bronşitelor şi chiar a astmului bronşic. Gustul dulce-acrişor şi bogăţia de vitamine şi minerale a acestor fructe le face deosebit de utile în eliminarea indispoziţiilor psihice, a depresiilor şi uneori chiar a insomniei.

Vișinele întăresc sistemul imunitar, astfel încât cu ajutorul lor poate fi vindecat cu succes orice guturai. De asemenea, conţinutul de quercetină a vişinelor face ca consumul acestor fructe să crească rezistenţa organismului la infecţii virale.

Datorită efectului purificator pe care îl exercită asupra organismului, vişinile ajută la înlăturarea toxinelor din organism. De asemenea ele susţin şi eliminarea acidului uric din sânge, proprietate care, alături de capacitatea antiinflamatorie şi antioxidantă a acestor fructe, ajută la prevenirea şi vindecarea gutei, aspect cunoscut de mult (ce-i drept direct din practică) de indienii cherokee. Aceştia utilizau vişinele la vindecarea artritei şi gutei.

Codiţele de vişine au aceleași proprietăţi terapeutice ca şi cele de cireşe, fiind diuretice şi astringente, uşor antiinflamatoare. Maceratul din codiţe se foloseşte în boli de rinichi (litiaze, pielite, cistite, pielonefrite) şi în caz de diaree.

Vișinele ajută şi la stabilizarea fluctuațiilor hormonale şi a efectelor negative ale acestora ce apar odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, vindecă afecțiunile de la nivelul cavităţii bucale și întăresc dantura slăbită.

Vişinile pot să ne ajute în păstrarea unei stări optime a pielii, atât prin consumul fructelor cât şi prin aplicarea exterioară de creme şi măşti cu conţinut de vişine, deoarece datorită componentelor antioxidante se obţine un rezultat de împrospătare, revitalizare și întinerire a ţesutului cutanat.

În medicina populară, vişinele sunt folosite în tratarea micilor pete faciale lăsate de cuperoză şi pentru înlăturarea pistruilor vizibili. Vişinele au un efect emolient, fiind recomandate şi în tratamentul crăpăturilor pielii.

Aşadar consumul acestor fructe dulci-acrişoare, prin aportul de antioxidanţi, flavonoizi şi diferite vitamine şi zaharuri, este foarte util pentru revigorarea şi reîntinerirea organismului şi pentru dobândirea unei stări tonice de bună dispoziţie şi entuziasm.

Citiţi şi:
Alimente miracol
Mango – Fructul fericirii


yogaesoteric
22 iulie 2011

Bautura miraculoasa

sfatuitoarea: Bautura miraculoasa: "Este ca o băutură miracol ! Este simplu. Ai nevoie de un cartof, un morcov şi un măr, care se combină împreună pentru a face suc ! Se spal..."

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Wednesday, July 20, 2011

TRATAMENT PT.SPONDILOZA CERVICALA


SPONDILOZA CERVICALA

Spondiloza cervicala se vindeca total cu frunza de brusture .

In randurile care urmeaza va prezint un tratament naturist cu ajutorul caruia m-am vindecat, dupa lungi suferinte, de spondiloza cervicala.

Se ia o frunza de brusture (captalan, lipan) lat. Petasites officinalis, care creste din primavara si pana toamna pe toate santurile, pe maluri de rauri si de paraie, pe sub umbra umeda, de paduri. Frunza proaspat culeasa se pune seara inainte de culcare sa stea 10-15 minute in spirt medicinal (albastru), pana cand se impregneaza bine.

Se pune pe ceafa o panza subtire, peste care se aplica frunza bine scursa, peste ea se adauga o alta panza si se fixeaza bine pe ceafa. Se poate fixa si cu un batic legat la spate pentru ca frunza sa nu alunece. Se tine pana dimineata. Tratamentul nu trebuie sa depaseasca 4-6 zile la rand.

Eu am facut acest tratament toamna, iar dupa prima noapte am putut sa-mi misc capul fara sa mai ametesc, iar frunza era subtire ca o foita de tigara. Noaptea am simtit cum efectiv ceva imi tragea boala din ceafa. Dupa sase zile eram ca nou-nascuta, nu mai aveam nici un fel de problema, nici ameteli, nici dureri. Au trecut de atunci zece ani si n-am mai avut nevoie sa merg nici macar la control medical.

Acest tratament este bun si pentru discopatia lombara si pentru reumatism. Am marea rugaminte sa publicati aceasta reteta deoarece este la indemana oricui. Nici nu va puteti inchipui cata lume sufera de spondiloza si cat de cumplite sunt efectele ei asupra starii sufletesti a bolnavului.

Share/Bookmark

Tuesday, July 19, 2011

SANATATE LA CEAUN – MĂMĂLIGA




Banala mămăliguţă poate deveni un medicament folositor în tratarea răcelilor şi
a pietrelor la fiere

Mălaiul este un înlocuitor de nădejde al produselor de panificaţie, numit de specialişti „prietenul intestinului subţire“. Dispreţuit pe nedrept, acest medicament tradiţional aduce numai beneficii atât omului sănătos, cât şi celui care suferă de boli grave. Cura cu mămăligă este foarte sănătoasă, o putem încerca în Postul Paştelui, pentru hrănirea organismului şi curăţirea intestinelor.
De ajutor ficatului şi intestinelor

Un aliment tradiţional cum e mămăliga a fost de multe ori subiect de cercetare al specialiştilor, fără a i se putea găsi o contraindicaţie. Fierturile de porumb au fost apreciate încă din vremea lui Columb, dar, ulterior, au ajuns să fie considerate hrana săracilor.

Studiile recente au scos în evidenţă faptul că media de viaţă a triburilor amerindiene care se hrăneau cu porumb crud sau fiert, era mult mai mare decât a altor comunităţi învecinate, cărora le lipsea din dietă acest aliment.

Recent, s-a descoperit prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Aceşti acizi se absorb în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice decât în proporţie de 22-28%.

Ajunşi în sânge, se transformă în hidroxiacizi care vor purifica sângele de unele substanţe toxice. Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducând considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice.

La populaţiile unde se consumă zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună.

Ne ajută să trăim mai mult

Cercetătorii endocrinologi consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene.
De asemenea, consumul de mămăligă reglează concentraţia de glucoză în sânge, fiind de folos diabeticilor.

Reduce cantitatea de colesterol din sânge, scăzând astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct. Mai mult, banala mămăligă revitalizează funcţiile sexuale, în special feminine.

Rezultatele cercetărilor româneşti efectuate de antropologi în regiunea Bran-Rucăr (unde mămăliga e mai des pe masa românilor), arată că 9% din femeile de peste 65 de ani au avut o activitate ovariană foarte intensă, manifestată şi prin prelungirea vieţii sexuale chiar şi după vârsta de 72 de ani.
De asemenea, consumul de mămăligă este răspunzător şi de longevitate.

Multă lume crede că mămăliga îngraşă. Ei bine, mămăliga moale are de patru ori mai puţine calorii faţă de pâine. Iar mămăliga vârtoasă are jumătate din caloriile pâinii. Încă din cele mai vechi timpuri, românii au folosit mămăliga ca leac.

De exemplu, doar pentru a evita pelagra, este suficient consumul zilnic de mămăligă cu o jumătate de litru de lapte şi un ou. Terapia a dat rezultate sute de ani.

Cataplasme aplicate pe piept

Tratamentele pe care ni le făceau bunicile noastre în copilărie, ne vindecau şi ne fereau de utilizarea abuzivă a antibioticelor. Mămăliga era la loc de cinste printre leacurile vechi.


Pentru durere în gât şi răceală, se pun pe o tablă încinsă două linguri de mălai şi se stă cu nasul deasupra fumului produs, amestecînd continuu. În plus, se bea seara înainte de culcare un terci, ca o mămăligă subţire, în care se pune o bucăţică de unt. A doua zi, vă veţi simţi infinit mai bine.

În popor, unul din adjuvantele cu o eficienţă incredibilă în pneumonie este tot faimoasa mămăligă românească. Se lasă să se răcească, cât poate su
porta pielea, după care se întinde pe zona pieptului într-un strat de două degete pe torace şi se ţine 15 minute, după care se înlătură, iar pielea se şterge cu un tampon înmuiat în spirt camforat.

Cataplasma cu mămăligă caldă e bună şi în bronşite, gripă, tuse cronicizată.
Aceeaşi aplicaţie se face în zona rinichilor pentru tratarea colicilor renale şi a nefritelor, pe zona inferioară a abdomenului, ca remediu rapid pentru anexite şi cistite.

De folos şi în obezitate

Pentru urcior: se pune mămăliga caldă pe pleoape, schimbând-o cît se poate de des. În caz de lipom, se poate face un tratament cu cataplasme cu mămăligă tare.

Se pune în strat de 3- 4 cm pe locul lipomului, având grijă ca partea care vine în contact cu pielea să fie presărată cu tămâie fin pisată, aşa cum se pune sare pe o felie de pâine cu unt. Se aplică fierbinte, cât suportă pielea, şi se acoperă cu un obiect de lână, pentru a menţine temperatura locală ridicată.

Tratamentul se face în fiecare seară şi se ţine până se răceşte mămăliga.
Mămăliguţa e utilă şi celor care suferă de obezitate, deoarece acest aliment conferă o senzaţie de saţietate extrem de rapidă, datorită fibrelor alimentare din compoziţia sa.

Studiile de specialitate au arătat că la persoanele care consumă regulat porumb, anumite probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrăşarea, somnolenţa, lipsa de tonus fizic şi mental, sunt reduse considerabil.

Gastrita hiperacidă şi ulcerul sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având, pe lângă efectul de reducere a acidităţii, şi o acţiune uşor calmantă, sedativă.

Studiile de nutriţie şi biochimie alimentară au arătat că mămăliga consumată frecvent ameliorează şi afecţiuni cum ar fi reumatismul, diabetul, menstruaţiile dificile cu sângerări abundente, anexita şi metroanexita, litiaza renală, hepatita.

De la mămăligă, la terci şi bulz

• În mod tradiţional, mălaiul se poate prepara în multe feluri: turtă în spuză, mălai în ţest (mălăiaş), mălai în tavă, terci, păsat, bulz, chitac, cocîrţău.
Porumbul ca atare se mai mănîncă şi fiert (în oală), fript (la spuză) sau făcut floricele (la tigaie).

Mămăliga e şi ea de două feluri: pripită şi fiartă. Pe cea pripită o mănâncă mai mult orăşenii si se prepară punând mălai puţin câte puţin în apa sărată fierbinte, aşa încât mămăliga să fiarbă în mod egal toată.

Fierberea durează mai puţin decât la mămăliga vârtoasă, preferată mai mult la ţară . În acest caz, mălaiul se pune tot dintr-odată în apa sărată, se lasă să fiarbă până încearcă de mai multe ori să dea în foc, ca laptele. Atunci, se sparge cu făcăleţul. La sate, mămăliga vârtoasă nu se taie cu cuţitul, ci cu sfoară.

Terciul de mălai nu e altceva decât mămăligă pe jumătate lichidă, pe care o mâncau copiii cu plăcere cu felii de brînză sau zeamă de prune.
Păsatul este tot un fel de terci, însă mălaiul din care e făcut e mai grunjos, mai mare şi mai tare la fir.

Cocoloşul sau bulzul se face din brânză învelită în mămăligă şi coaptă apoi pe cărbuni. În unele locuri, mălaiul se amestecă cu dovleac fiert.

Ştiaţi că?

- 100 g făină de porumb are 351 calorii, 100 grame de pufuleţi au 520 calorii.
- Mămăliga se taie perfect, dacă lama cuţitului se umezeşte cu apă.
- Mămăliga nu mai face cocoloaşe, dacă înainte de a pune mălaiul la fiert îl stropiţi cu apă rece.

- Zahărul vanilat poate fi secretul mămăligii perfecte.
- Mămăliga nu îngraşă, dar combinată cu smântână şi brânză grasă, efectul va fi acelaşi ca în cazul unei cine copioase. În curele de slăbire, se recomandă iaurtul şi brânza de vaci.

Dieta cu mămăligă

Micul dejun: mămăligă fierbinte, cât mai crudă, amestecată în mod tradiţional cu un ou moale şi lactate.

Prânz: alimente obişnuite, dar înlocuiţi pâinea cu mămăligă

Cină: lapte bătut sau iaurt cu mămăligă.


(primita pe email)
Share/Bookmark

CARTI TERAPII NATURISTE


show details 7:52 AM (4 hours ago)






*Produse Calivita

*Tratamente si remedii naturiste*

Leacuri vechi pentru suferinte stravechi http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti/Leacuri-Vechi-Pentru-Suferinte-Stravechi.htm


*Despre plante medicinale*

"Plante medicinale" de *Maria Treben* http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti/Maria-Treben-plante-medicinale.htm

"Utilizarea magica si rituala a plantelor" de *Richard Alan Miller* http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti/Richard-Alan-Miller-utilizarea-magica-si-rituala-a-plantelor.htm

*Despre cancer*

"Vindecarea prin gandire" de *Valeriu Popa* http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti/Valeriu-Popa-Vindecarea-Prin-Gandire.htm

"Tratamentul total al cancerului" de *Rudolf Breuss* http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti/Rudolf-Breuss-Tratamentul-Total-Al-Cancerului.htm

"O terapie naturala eficienta pentru tratarea cancerului" de *Max Gerson* http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti/Max-Gerson-O-terapie-naturala-eficienta-pentru-tratarea-cancerului.htm

Tratamente pentru cancer http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti/tratamente-pentru-cancer.htm

"Cancerul este o ciuperca" de *David Icke* http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti/David-Icke-Cancerul_este_o_ciuperca.htm

*Fitness si gimnastica*

Cum sa aratam frumoase - Exercitii de gimnastica http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti/cum-sa-aratam-frumoase.htm

Exercitii de fitness http://www.terapii-naturiste.com/gratis/carti/exercitii-de-fitness.htm
Share/Bookmark

Monday, July 18, 2011

Puterea tainică a MUDRA-elor (4)




Citiţi aici a treia parte a articolului
Puterea tainică a MUDRA-elor (3)


MERUDANDA MUDRA-ele

MERUDANDA MUDRA-ele sunt, de asemenea, MUDRA-e energetice foarte puternice (MERU = muntele MERU, analog coloanei vertebrale în microcosmosul ființei umane, iar DANDA = baston), care au ca efect direcţionarea PRANA-ei spre zonele profunde ale sistemului nervos central.

Ele nu canalizează atât de mult respiraţia, precum SHARIRA MUDRA-ele şi PRANA NADI MUDRA-ele, așa cum canalizează însăși esența vieții (PRANA). Tocmai de aceea, mai ales la început, este foarte bine să urmărim să fim mai atenţi la efectele acestor MUDRA-e în plan subtil.

La fel ca și în cazul celorlalte MUDRA-e, în fazele de început ale practicii ele pot fi realizate ca set, iar apoi, după ce au fost foarte bine asimilate, ele pot fi realizate independent, în funcţie fie de necesităţile particulare ale fiecăruia, fie de efectul urmărit. Totuşi, pentru început, cel mai bine este să le realizaţi împreună, pentru a resimţi din plin contrastul de senzaţii care vă va ajuta să percepeţi cât mai clar efectul fiecărei MUDRA.

10. ADHO MERUDANDA MUDRA
Întindeţi degetele mari şi orientaţi-le în sus cât mai departe de palme, apoi îndoiţi celelalte degete aşezându-le strâns în palme, după care aşezaţi palmele pe coapse.

Vârfurile degetelor mari se află atunci plasate faţă în faţă. Degetele mari rămân întinse, drepte şi nu trebuie să se curbeze în timpul realizării acestei MUDRA-e (fig.1).

Având umerii şi antebraţele plasate într-o postură cât mai confortabilă, relaxaţi-vă profund în această MUDRA (fig.2) şi menţineţi-o timp de cinci minute, în timp ce observaţi atent şi detaşat efectele ei asupra respiraţiei, trupului şi minţii.

11. MERUDANDA MUDRA
Întindeţi degetele mari şi apoi orientaţi-le către exterior, iar după aceea îndoiţi celelalte degete, aşezându-le strâns în palmă, precum în cazul lui ADHO MEREDANDA MUDRA (fig.1). Menţineţi în continuare o apăsare blândă şi fermă a unghiilor în palmă.

Marginile exterioare ale palmelor şi ale degetelor mici rămân plasate pe pulpe. Vârfurile degetelor mari sunt atunci orientate înspre în sus, iar degetele mari rămân ferm întinse şi drepte.

Este foarte important să nu le permiteţi să se curbeze în timpul realizării acestei MUDRA-e. Având umerii şi antebraţele plasate într-o postură cât mai confortabilă, relaxaţi-vă profund în această MUDRA (fig.3) şi menţineţi-o timp de cinci minute, în timp ce observaţi atent şi detaşat efectele ei asupra respiraţiei, trupului şi minţii.
12. URDHVA MERUDANDA MUDRA
Întindeţi cât mai bine degetele mari şi orientaţi-le către exterior, depărtându-le cât mai mult de restul degetelor. Apoi îndoiţi celelalte degetele în palmă. Menţineţi astfel o apăsare fermă şi uşoară a degetelor în palmă.

Dosul palmelor se aşează pe coapse. Urmăriţi ca degetele mari să fie cât mai drept şi orientate cât mai mult spre exterior, nepermiţându-le să se curbeze în timpul execuţiei acestei MUDRA.

Menţinând umerii şi antebraţele într-o postură cât mai confortabilă, relaxaţi-vă profund în această MUDRA (fig.4) timp de cinci minute, în timp ce observaţi atent şi detaşat efectele ei asupra respiraţiei, trupului şi minţii.


(va urma)

yogaesoteric
18 iulie 2011
Share/Bookmark

SFATURI IMPORTANTE





Dr. Calin Marginean:
Share/Bookmark

Alimente pentru creier



Este binecunoscut că alimentele pe care le consumăm acţionează asupra funcţiilor organismului nostru, implicit asupra activităţii cerebrale. Creierul este un organ „flămând”, celulele sale necesitând un aport energetic de două ori mai mare în comparaţie cu celulele altor organe. În acest sens, pentru a funcţiona eficient în timpul zilei, nivelul de energie trebuie ţinut la cote suficient de ridicate astfel încât să nu apară stări de stres sau de epuizare. De aceea, este important ca dieta pe care o adoptaţi să fie sănătoasă şi pentru creier.

Susţinerea creierului prin alimentaţie sănătoasă este cu atât mai importantă în perioada primăverii, când apare „astenia de sezon”, ne explică profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi, specialist în nutriţie.

“Creierul trebuie susţinut în această perioadă (aprilie) în mod special. Aliaţi în prevenirea “asteniei de primăvară“, pe lângă cele arătate, sunt şi coacăzele, care tonifică creierul, morcovul cu efecte de diminuare a oboselii fizice şi cerebrale şi stimulare generală a organismului.

Uleiul extravirgin de măsline autentic este indicat cu precădere primăvara pentru a menţine şi tonifia neuronii, ca şi migdalele dulci neprăjite, nesărate, neglazurate necesare sănătăţii creierului”, ne spune specialistul.
Mai jos avem o listă a acelor subtanţe necesare creierului şi o descriere a acţiunii acestora.

Carbohidraţii.

Glucoza este purtată de fluxul sangvin care irigă creierul şi produce energie. Acest zahăr din sânge este extras din carbohidraţii prezenţi în alimente precum cereale integrale, nuci, fructe, legume dar şi alte alimente bogate în amidon. Fiindcă celulele cerbrale au nevoie de o cantitate dublă de energie decât celelalte celule din organism, şi consumul de carbohidraţi din alimente trebuie să fie mai crescut.

Deşi în ceea ce priveşte carbohidraţii nu există o doză zilnică recomandată pentru consum, trebuie să ştiţi că aceştia se regăsesc în mai toate alimentele, dar în cantităţi mai mari în fructoză şi zahăr pudră, băuturile făcute din prafuri şi în bomboanele gumoase, dar şi în cerealele (cele din comerţ sunt pline de zaharuri, chiar şi cele care pretind că sunt cerealele integrale).

Însă, ATENŢIE! Consumul excesiv de hidraţi de carbon, în special zaharuri rafinate (cum ar fi siropul de zahăr sau porumbul), poate provoca obezitate, diabet de tip 2 şi cancer.
Grăsimile.

Pentru stimularea şi creşterea celulelor sănătoase, creierul „cere” acizi graşi, care pot fi obţinuţi numai din alimente. Acizii graşi Omega 3 se găsesc în alimente precum peştele, legume cu frunze verzi, nucile. De asemenea, acizii graşi Omega 6, şi ei foarte importanţi pentru buna funcţionare a creierului, se află în seminţele de floarea-soarelui, porumb, seminţele de susan şi alte plante oleaginoase.

În cazul în care ignoraţi consumul de alimente bogate în acest fel de grăsimi sănătoase, creierul îşi pierde din capacitatea cognitivă, iar memoria are la rândul ei de suferit.


Proteinele.

Aminoacizii din proteine sunt esenţiali pentru stimularea cerebrală deoarece e sunt responsabili pentru realizarea conexiunilor la nivelul creierului. În afară de furnizarea de proteine, aminoacizii mai au un rol important, şi anume acela de a calma creierul, de a-l stimula şi de a-i oferi energie.

Proteinele complete conţin toţi aminoacizii necesari unei minţi ascuţiteşi se află în alimente precum peşte, carne, brânză, ouă. Unii aminoacizi se mai află, în cantităţi mai reduse, în cereale, legume şi nuci.


Micronutrienţii.

Vitaminele şi mineralele sunt alte elemente prezente în alimente (dar şi în suplimentele alimentare) care stimulează creierul. Micronutrienţii ajută la menţinerea unui echilibru de oxigenare la nivelul creierului, eliminând radicalii liberi (acele particule puternic energetice care produc leziuni celulare).

Printre micronutrienţii importanţi pentru stimularea activităţii cerebrale se află antioxidanţii, vitamina E şi C, licopenul, luteina şi betacarotenul.
Apa. Să nu uităm că suntem 70% apă.

Moleculele creierului uman, la rândul lor, sunt formate în proporţie de 80% din apă, care este necesară pentru menţinerea unor membrane cerebrale sănătoase în vederea asigurării unei bune funcţionări a neurotransmiţătorilor.

Aşadar, o cantitate adecvată de apă previne suprasolicitarea creierului şi pierderea funcţiilor cognitive.

Cum să facem creierul productiv

Nutriţioniştii ne recomandă câteva moduri simple prin care putem să facem creierul să funcţioneze la capacitate maximă, să scăpăm de stress şi de stările de oboseală mentală.


Nu mai este niciun secret că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Cafeaua de dimineaţă este printre cele mai bune “trambuline” pentru creier, mai ales că efectele ei se fac simţite aproape instantaneu. Cafeina creşte capacitatea fizică şi mental, aşa că o ceaşcă de cafea dimineaţa nu strică nimănui. Asta este valabil în cazul în care nu aveţi interdicţie de la medic de a consuma băuturi cu conţinut de cafeină.
Profesorul Gheorghe Mencinicopschi avertizează: “Cafeaua pe stomacul gol nu înseamnă că aţi luat micul-dejun”
“Adulţii şi -mai grav – copiii şi adolescenţii, sar peste micul dejun. Tinerii îşi încep ziua cu o cafea şi o ţigară. Continuă eventual cu un preparat de tip fast-food (sandwitch, hamburger, hot-dog) fără valoare nutritivă, dar explodând de calorii goale (chiar şi 800 Kcal/porţie), în loc de apă beau băuturi tip cola, energizante, sucuri industriale pline de E-uri şi calorii, sau fără calorii, dar cu înduldtori chimid şi până târziu nu mai mănâncă aproape nimic. Seara, însă, “compenseazău totul cu alimente grele, indigested şi nehrănitoare. Ştiţi cum e asta? Ca şi cum am pune maşinii noastre dragi cel mai prost ulei de motor posibil de pe piaţă!”
Profesorul Mencinicopschi recomadă crononutriţia şi spune că alimentele pot ifi împărţite diurne şi nocturne.
“ Este astfel cunoscut cazul oului care dimineaţa are virtuţi nutriţionale deosebite (medicament), la prânz devine aliment obişnuit, iar seara este indigest. La fel portocalele, roşiile, morcovii, mazărea, fasolea, carnea, afinele, căpşunile. Sunt considerate alimente nocturne şi pot fi consumate seara: andivele, conopida, varza, ţelina, ridichile, cartofii, peştele, moluştele, merele, perele, bananele, nucile, migdalele”.
Iată şi un exemplu de mic dejun sănătos atât pentru minte, cât şi pentru corp, propus de prof. Gheorghe Mencinicopschi:
  • un aliment bogat în proteine animale, în grăsimi saturate şi mononesaturate: carne, ouă, brânză, unt (repet: nu se consumă toate la o masă, ci câte unul, în zile diferite din săptămână, cu excepţia oului, care poate fi consumat de către persoanele sănătoase împreună cu o altă proteină – ex: omletă cu şuncă);
  • un aliment bogat în proteine vegetale şi glucidecomplexe:pâine integrală;
  • băutură nealcoolizată: apă minerală naturală, ceai din plante medicinale, ceai verde sau negru, cafea fără lapte şi de preferinţă îndulcită cu puţin zahăr brun sau miere naturală.
Prânzul este o masă “cu probleme”, mai ales pentru cei care lucrează şi al căror serviciu nu le permite respectarea orelor de masă. Important este să ştiţi că, pentru o minte sănătoasă, de la masa de prânz nu trebuie să vă lipsească fructele sau legumele, pâinea integrală, şi preparatele care să conţină ou, pentru că gălbenuşul de ou este o bogată sursă de bilineurină, nutrient despre care s-a demonstrat recent că are capacitatea de a spori activitatea cerebrală, accelerând semnalele către nervii celulari cerebrali.


Chiar dacă timpul şi serviciul reprezintă piedici, ar fi bines ă ţineţi cont că un prânz copios este întotdeauna de preferat unei cine bogate.
Recomandate sunt preparatele din peşte, bogate în acizi graşi Omega 3, care dezvoltă materia cenuşie şi membranele cerebrale. Omega 3 mai are un rol important: acela de a menţine echilibrul emoţional şi de a consolida atitudinea pozitivă.

Iar dacă încheiaţi prânzul cu un iaurt, aţi asigurat producerea de neurotransmiţători şi astfel îmbunătăţirea semnalelor trimise către neuroni.
Nutriţionistul ne sfătuieşte ca, la prânz, să completăm dieta cu alimente bogate în proteine animale, cu un conţinut scăzut de lipide: carne de pasăre (pui, curcan, struţ, prepeliţă); alimente ce conţin proteine vegetale şi glucide complexe: linte, fasole, mazăre, fasole teci, morcov, vinete, broccoli, varză; o băutură nealcoolică: apă minerală naturală, ceai verde sau negru, cafea (1 ceaşcă preparată la filtru 150 mI).


Cina trebuie să fie cea mai “uşoară” masă a zilei, pentru că, dacă mâncaţi copios, nu numai organismul are de suferit, prin îngreunarea procesului digestiv, ci şi creierul.
“La această masă se pot servi proteine animale (peşte) şi legume. Orice consum de grăsimi, brânzeturi, amidonoase sau carne grasă va fi digerat greu, iar rezultatul va fi acela că nu vă veţi putea odihni bine, devenind astfel stresaţi”, spune profesorul Mencinicopschi.
Până la urmă, cheia constă, şi în cazul alimentelor bune pentru creier în moderaţie. Se spune că nimic nu dăunează dacă este făcut cu moderaţie.

primita pe email, nu stiu sursa
Share/Bookmark

CIUPERCILE-UN MEDICAMENT

poza de la adihadean

Înlocuiţi carnea cu ciupercile . Trei-patru porţii de ciuperci pe săptămână, sursa perfectă de proteine. Nu mai avem nevoie de carne, nu mai simţim oboseala şi spunem adio durerilor de stomac. „Mănăstirea într-un picior” nu este doar subiect de ghicitoare, ci şi un tratament naturist.
Tot mai multe studii arată că ciupercile ar putea intra în categoria super-alimentelor, alături de broccoli şi afine. Iată care sunt principalele beneficii aduse organismului.

Sursă de fibre, vitamine şi minerale

Ciupercile sunt într-adevăr un aliment-minune. Asta pentru că nu conţin grăsimi, zahăr ori sare şi sunt o sursă valoroasă de fibre şi vitamine din grupul B. Ciupercile conţin şi minerale esenţiale, dintre care potasiu, cupru, fier şi fosfor. Dar cel mai semnificativ este seleniul, care nu se găseşte în prea multe fructe sau legume.

Scad apetitul .

Cu mai mult de 90% apă, ciupercile te fac să te simţi sătul fără să creşti conţinutul caloric.

Ajută în diete

Ciupercile au foarte puţine calorii. O cană de ciuperci asigură organismului 50 de calorii din care acesta îşi poate extrage energia necesară. Această calitate le transformă într-un aliment de bază în curele de slăbire.

Bogate în proteine

Dintre toate legumele, ciupercile sunt considerate cel mai bun substitut pentru carne. Mai mult, spre deosebire de carne,ciupercile sunt mult mai uşor de digerat, procesul de digestie necesitând un consum mai mic de energie din partea organismului.

Leac împotriva cancerului de sân

Cancerul de sân poate fi prevenitprin consumul zilnic de ciuperci, spun cercetătorii. Astfel, femeile care introduc în alimentaţia zilnică ciupercile prezintă un risc mai redusde a se îmbolnăvi de cancer mamar. Specialiştii susţin că şansele de a dezvolta tumori mamare sunt cu atât mai mici, cu cât consumul de ciuperci este asociat cu cel de ceai verde.

Înlătură oboseala şi anxietatea

Anxietatea, oboseala şi stresul se pot trata şi preveni cu
ajutorul ciupercilor, datorită conţinutului mare de zinc şi vitamine din grupul B. Consumul a trei ciuperci zilnic reduce considerabil senzaţia de epuizare fizică şiintelectuală, dar şi sentimentul neplăcut de iritare şi anxietate.

Ciupercile de cultură, bogate în antioxidanţi

Ciupercile Champignon conţin mai mulţi antioxidanţi decât germenii de grâu şi de ficatul de pui. În consecinţă, au capacitatea de a întări sistemul imunitar. Extractele din ciuperci Pleurotus(burete sau păstrăv de fag) au fost încorporate în tincturi, ceaiuri sau pilule şi au multe efecte benefice: antibacterian, antiviral, reduc tensiunea, protector cardio-vascular şi tonic pentru sistemul nervos.



Share/Bookmark